EFECTELE #COVID-19. Cum își regândesc cei din sectorul agroalimentar strategiile de desfacere în vreme de pandemie. Se vorbește de „o digitalizare mai profundă și mai rapidă”

Pentru a interconecta mai bine și mai direct oferta și cererea în vreme de #coronacriza, dar și pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor active din sector, agricultorii, crescătorii de animale, comercianții și producătorii de produse alimentare împrumută rapid utilizarea unei platforme de tranzacționare digitală, menită să genereze un lanț de aprovizionare mai direct și mai puțin vulnerabil.

Totul, spun reprezentanții platformei Commoditrader, este generat de lipsa de predictibilitate și de măsurile guvernamentale luate asupra exporturilor de cereale, coroborat cu starea de urgență, având ca măsură principală distanțarea socială pentru combaterea răspândirii COVID-19.

„În prezent, avem parte de schimbări dramatice la unele dintre mecanismele fundamentale de pe piață. (…) Observăm o creștere semnificativă a activității la o multitudine de participanți (…), cu necesitatea unui nou canal de vânzare și cumpărare de produse agricole.

Cu sectorul agricol european aflat deja în mijlocul unei evoluții digitale, situația actuală ar putea aprinde o digitalizare mai profundă și mai rapidă a pieței comerciale Agri, creând un lanț de aprovizionare mai direct și mai puțin vulnerabil”, a declarat Ida Boesen, cofondator al platformei amintită mai sus.

Interdicție la export! Platformele online, soluție de detensionare a situației apărute

COVID-19 a stârnit volatilitatea pe piețele internaționale de mărfuri, iar sectorul agricol se confruntă acum cu provocările protejării cerealelor și a altor mărfuri de proveniență agricolă, necesare atât producției de hrană, cât și a furajelor.

Astfel, potrivit precizărilor sursei citate, în perioadele de volatilitate a pieței, se constată un interes crescut pentru sectorul agricol. Vorbim aici despre măsurile de suspendare a exporturilor de cereale și apoi redeschiderea pieței, decizii luate de autoritățile române în doar o săptămână și care au generat un mic seism în sectorul de profil.

În acest context, ca răspuns, comercianții s-au concentrat în mod special pe interdicția de export din cauza virusului COVID-19, iar fermierii și-au orientat atenția într-o măsură și mai mare asupra factorului dăunător al secetei actuale din România și din țările din jur.

În timp ce interdicția a fost pusă în aplicare, tensiunile din piață au crescut, iar Executivul de la Bruxelles a făcut presiuni asupra României.

„Comisia nu are nicio informație, ceea ce indică faptul că România se confruntă sau în curând se va confrunta cu deficiențe de produse agricole destinate consumului uman”, preciza în contextul interdicției, comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Presiunea exercitată de Comisia Europeană (CE), împreună cu pierderile financiare majore pe care le-ar fi suferit România dacă ar fi oprit exporturile, în cel mai bun caz pentru o lună, și un potențial ridicat de creștere a insolvențelor într-o economie care se afundă în criză, au determinat Guvernul să revină asupra deciziei, iar o săptămână mai târziu să redeschidă piața pentru export.

Totuși, prognozele pentru noua recoltă arată semne ale celei mai strânse piețe începând cu 2014-2015, iar cu seceta în zonele-cheie din SUA, Franța, Rusia, Ucraina și România, piața globală este în vervă, chiar și atunci când se confruntă cu o cerere potențială mai mică, ca urmare a noului coronavirus și a unei recesiuni globale. În Franța, de exemplu, suprafața plantată a scăzut cu 7,5% față de anul trecut, la o scădere totală de 17%.

Ca atare, conform sursei citate, o soluție menită să detensioneze situația apărută este reprezentată de platformele de tranzacționare online.

Acestea creează un acces mai bun la piață într-un mod optimizat, în care digitalizarea limitează distanța dintre cumpărător și vânzător și oferă posibilitatea de a compara prețurile și alte condiții contractuale, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a crește puterea de negociere a fermierilor și a oferi comercianților acces mai ușor pe piață.

O astfel de platformă este și cea a sursei citate, care a fost lansată în Danemarca în aprilie 2019 și în România în septembrie, cu peste 2.000 de participanți profesioniști pe piața din cele două țări.

Datele agregate de Commoditrader spun că, anul trecut, România a fost unul dintre cei mai mari exportatori de mărfuri agricole din Europa, cu o producție totală de 19 milioane tone metrice de porumb și 14 milioane tone metrice de grâu.

Odată cu recolta din 2019, țara noastră a fost principalul exportator european de porumb, semințe de floarea soarelui și soia, și al doilea mare exportator de grâu în Europa, după Franța.

Majoritatea exporturilor de cereale din România au avut destinație în afara UE, Africa de Nord și Orientul Mijlociu fiind cumpărătorii de top ai recoltelor românești.

Odată cu intrarea în aprilie și interzicerea exportului în afara UE, Commoditrader, în colaborare cu exportatorii români, estimează că România a atins aproximativ 86% din exportul de grâu vizat pentru recolta anului trecut și 67% pentru programul de export de porumb.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ